Iti scriu cu ochii obositi si incercanati. E noapte, dar pleoapele mele nu cutezesc sa se coboare spre a-mi aduce somnul. Ticaitul ceasului imi numara bataile inimii. Imi rasuna ca un ecou galagios in tot trupul, i-am simtit reflexul cand piciorul drept mi s-a inclestat, nelasandu-ma sa-l indrept pana acum. In lumina oarba a coltului meu de camera, vad direct calendarul mare, pe care atarna singuratica ultima fila din an. Am insemnat pana acum 8 zile, incepand cu putin inainte de jumatatea lunii. Motivul ? Ahhh iubirea mea, de atata timp ai plecat tu. Nu ma dojeni pentru tristetea mea, stiu ca ai plecat pentru un scop nobil, pentru viitorul nostru impreuna.
Dar aceste zile au trecut precum o gramada invechita de secole. Si esti asa departe! Intre noi se afla cateva mii de kilometrii afurisiti si alte cateva tari numarate pe degetele de la o mana. Sa nu uit iubire de cele aproape doua zile de mers, si acel fus orar nenorocit care te tine mereu cu o ora in urma mea. Ca si acum cand ceasul meu bate de miezul nopti, de trecerea in cea mai frumoasa zi din an...iar tu..tu esti prins in ziua de 'ieri'. Cum sa celebram noi, acum in tainele noptii, anul pe care il implinim, cand pentru tine, inca nu e 'azi'?
Dar stim dragostea mea, ca impotriva tuturor acestor cifre, inimile noastre care se completeaza precum piesele unui puzzle, sunt mereu impreuna. Aproape la o distanta de o imbratisare, o privire si un zambet strengaresc...de niste mustati desenate cu creionul de ochi.
Stii si tu dragoste ca noapte de noapte, ele adorm impreuna pe aceiasi perna de culoarea coraiului. Cu venele impletite intre ele, cu puterea caldurii unei zile caniculare din toiul verii. Dar si ele lupta! Lupta pana cand fiecare isi va aduce trupul aici, pentru a primi brate, sa pot adormi la pieptul tau, si picioare sa- mi pot incalzi degetele mereu inghetate intre talpile tale mereu fierbinti. Apoi ziua sa ne putem alerga reciproc, intr-o leapsa a sarutului. Dar cat mai e pana atunci !
Dragul meu, a trecut anul acesta precum o clipire langa tine, si-mi trec prin minte toate imaginile, totul... Toti trandafirii, toate plimbarile, jocurile si zambetele. Aud si acum sunetul rotilor trenului ce oprea in gara ta, dar si pe cel al rotilor care trist ma ingropau din nou in lantul muntos ce ma tine captiva.
Te vreau acasa, sa te astept seara in pijamale largi si calduroase, cu mancarea calda si ceaiul fierbinte. Sa te dobor din picioare de la usa si sa-ti fiu asa aproape iubirea mea !
Imi ramane acum sa astept semnul tau, sa vii, sa te vad, sa te strang in brate, sa vezi ce dor imi e de tine acum! Te iubesc din tot tot sufletul meu tati :*
La o eternitate de ani impreuna, iubirea mea!
Dar aceste zile au trecut precum o gramada invechita de secole. Si esti asa departe! Intre noi se afla cateva mii de kilometrii afurisiti si alte cateva tari numarate pe degetele de la o mana. Sa nu uit iubire de cele aproape doua zile de mers, si acel fus orar nenorocit care te tine mereu cu o ora in urma mea. Ca si acum cand ceasul meu bate de miezul nopti, de trecerea in cea mai frumoasa zi din an...iar tu..tu esti prins in ziua de 'ieri'. Cum sa celebram noi, acum in tainele noptii, anul pe care il implinim, cand pentru tine, inca nu e 'azi'?
Dar stim dragostea mea, ca impotriva tuturor acestor cifre, inimile noastre care se completeaza precum piesele unui puzzle, sunt mereu impreuna. Aproape la o distanta de o imbratisare, o privire si un zambet strengaresc...de niste mustati desenate cu creionul de ochi.
Stii si tu dragoste ca noapte de noapte, ele adorm impreuna pe aceiasi perna de culoarea coraiului. Cu venele impletite intre ele, cu puterea caldurii unei zile caniculare din toiul verii. Dar si ele lupta! Lupta pana cand fiecare isi va aduce trupul aici, pentru a primi brate, sa pot adormi la pieptul tau, si picioare sa- mi pot incalzi degetele mereu inghetate intre talpile tale mereu fierbinti. Apoi ziua sa ne putem alerga reciproc, intr-o leapsa a sarutului. Dar cat mai e pana atunci !
Dragul meu, a trecut anul acesta precum o clipire langa tine, si-mi trec prin minte toate imaginile, totul... Toti trandafirii, toate plimbarile, jocurile si zambetele. Aud si acum sunetul rotilor trenului ce oprea in gara ta, dar si pe cel al rotilor care trist ma ingropau din nou in lantul muntos ce ma tine captiva.
Te vreau acasa, sa te astept seara in pijamale largi si calduroase, cu mancarea calda si ceaiul fierbinte. Sa te dobor din picioare de la usa si sa-ti fiu asa aproape iubirea mea !
Imi ramane acum sa astept semnul tau, sa vii, sa te vad, sa te strang in brate, sa vezi ce dor imi e de tine acum! Te iubesc din tot tot sufletul meu tati :*
La o eternitate de ani impreuna, iubirea mea!
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu