Viața este o cursă, iar in acest moment participam la un triatlon imens. Privesc in jurul meu si vad cum fiecare, în cursa lui se luptă. Unii au pierdut zilele astea, altii urmează sa piarda...altii încă gâfâie după un sprint dur.
Ce grei trebuie sa fie peretii aceștia, câte povesti, câte lacrimi au ascultat. Câte curse încheiate trebuie să fi văzut, câte zâmbete de învingători au adunat.
Cursa cea mare a noastră stă să înceapă... ne facem încălzirea de atâta timp pentru cursă, o povestim și studiem traseul...deși nimic nu e cert. Fiecare pas pe drumul acesta ne va arăta la randul său câte un ghimpe, câte un copac căzut. Așteptarea aceasta apasă pe suflet, suntem aici la start și așteptăm gongul. Așteptăm camera de sticla, costumul din balon...așteptăm valorile bune sa le întreacă pe cele rele. Așteptăm....
Alergând, împiedicându-mă în cursa aceasta mă voi urâ pentru dorința de azi
Pentru dorința de a auzi sunetul de start, pentru dorința de a termina toate sprinturile obositoare și de a porni în cursa aceea lungă, dar care va încheia totul.
Câți ghimpi vom aduna pe traseu? Câtă distanță o să adunăm, pentru noi..și pentru cei din jurul nostru? Cine o să rămână în galerie până la final indiferent de intemperii? Cine o să înțeleagă limbajul de pe acest traseu?
Am o colecție de nume în suflet și în agendă. Am un refugiu cald si blând pentru furtună.
Să sune gongul!
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu